Calitatea apei de izvor poate fi foarte diferita de la un izvor la altul. Pentru a fi siguri de calitatea apei, izvorul trebuie mai întâi captat corespunzător şi monitorizat pe o perioadă de câteva sezoane. Apa de izvor poate proveni din una sau mai multe surse subterane, dar condiţiile de calitate impuse nu sunt atât de stricte ca în cazul apei minerale naturale.

Similar apelor minerale, apele de izvor trebuie să fie în mod natural pure microbiologic şi se îmbuteliază obligatoriu la sursă, fără un tratament chimic prealabil pentru potabilizare. Spre deosebire de apele minerale naturale, acestea sunt slab mineralizate şi trebuie să satisfacă numai cerinţele Directivei UE privind apa potabilă.

Spre deosebire de apele minerale naturale, apelor de izvor nu li se pot atribui efecte benefice sănătăţii, iar restricţiile privind constanţa mineralizaţiei în timp, ca şi gradul de cunoaştere a modului in care acestea au luat naştere, sunt mai puţin riguroase. Spre deosebire de apa minerală naturală sau apa de izvor, apa de masă este o apă obișnuită, ce poate proveni atât din surse subterane, cât și de suprafață, care nu trebuie menționate obligatoriu pe etichetă și care suferă o tratare prealabilă procesului de îmbuteliere. Ea poate avea ca origine un izvor sau un foraj, dar și ape de suprafață (râuri, lacuri) sau poate proveni pur și simplu din rețeaua de apă potabilă ori din apa de mare desalinizată.